Glas de peşte

 
Singuratec, pe jăratec
Ca nebunul
Umblă gândul
Gânduri multe
Neştiute
Mă-nconjoară
Mă doboară
Măşti prea slute, prea urâte
Râd intr-una
Chiar şi luna
E pătată
Întunecată
Ca voi Toţi
Mulţi, da’… prea mulţi
În tăcere pot să spere
Conştiinţe
Suferinţe
Nemişcarea
Nepăsarea
Te loveşte
Copleşeşte
Hai zâmbeşte
Dacă poţi
Glas de peşte ce loveşte
Tot ce creşte
Drept şi bun
Vrea s-audă ca o undă
Glas de tun
Pentru nebuni