Fântâna suspinelor / The well of sighs

Fântâna suspinelor
 
Pe o lungă şi aspră şi stearpă şosea
Ca toate şoselele lumii
Pe o lungă şi aspră şi stearpă şosea
Era o fântână cu ciutura grea
 
Căci apa-şi clădise trecând peste ea
În straturi pojghiţele humii
Era o fântână cu cumpăna grea
Ca toate fântânile vieţii
 
Era o fântână cu cumpăna grea
Cu apa sălcie şi caldă şi rea
Dar furca cu braţele-întinse pândea
Momind de departe drumeţii
 
Zoreau insetaţii să ajungă la ea
Ca toţi insetaţii din viaţă
Trăgeau cu putere de cumpăna grea
Dar apa sălcie şi caldă-i gonea
 
Şi-ades câte unul mai tânaăr pleca
Cu lacrămi de ciudă pe faţă
Şi-ades câte unul mai vârstnic râdea
Ca toţi ce cunosc apa vieţii
 
Era o fântână cu cumpăna grea
Cu apa sălcie şi caldă şi rea
Dar furca cu braţele întinse pândea
Momind de departe drumeţii
 
Ziua s-a ivit,
Zidu-i isprăvit.
Voaiet inăbuşit
Încă s-a auzit
Pentru mânăstirea ce-a dorit
Jale şi suspin l-au insoţit.
Lângă zidul lui
E fântâna suspinului
Cu apă puţină
Cu apă sărată
De lacrimi udată
Pentru mânăstirea ce-a dorit (De lacrimi udată)
Jale şi suspin l-au insoţit.
Pentru mânăstirea ce-a dorit (mânăstirea ce-a dorit)
Jale şi suspin l-au insoţit. (şi suspin l-au incolţit)
Şi suspin l-au insotit. (şi suspin l-au incolţit)
Şi suspin l-au insotit. (şi suspin l-au incolţit)
Şi suspin l-au insotit…
Şi suspin l-au insotit…