Cartea cu Venus

 
– Fragment –
II
 
mai există o
linie de lumină în
tre cartea deschisă şi sâ
ngele tău
 
mâinile noastre creşteau una
într-alta
pe ochi ne foşneau nişte
bancnote de iarbă
 
strecurându-mă printre semnele tale ştiai că
niciodată nu o să în
cerc să rămân nevăzut în lu
mina-n care tu mă cu
vânţi cu al tău
aer
 
câte o pagină ţineam fie
care pe buze oglin
dind în dreptul su
flării câte o lu
nă lucind ca
un ban
 
cu mersul tău o să plătim a
cum
cu visul tău o să zi
dim adânc
cu timpul tău o să da
nsăm de-o
lume
 
lumina se zicea că
i-o firidă într-o mină
în care săpam eu
cu trupul tău
aşteptând să-i răsară
un fir de privire ce leagă veşmântul tău de
calcedoniu cu
biserica mea şi liniştea din seva mirtului tău cu
gura mea de vânt şi fluviu
 
din ochii tăi îmi curgeau pe buze
monezi lunare
astăzi trebia să a
duc eu copilul de la ş
coală nu mai aveam bani de ţi
gări şi fe
meile din au
to buz toa
te mă o
glindeau în i
nelele lor ief
tine
 
pe deasupra capului copilului tău trecea o linie slabă de lumină la
care tu te chi
nuiai să-i ci
teşti în palma plină de culorile în care-mi îne
case cartea
drumul pe care o să-l a
duc eu acasă
 
cum aşteptam împreună să mă vădesc
în sân
gele tău
când eşti
sin
gură
 
iii
 
iată-mă în
tors în patul imp
erial unde am und
uit de uita
rea i rea
lă a o
glinzii zi
lei tale
 
eram în casa în care necăsătoriţii ne
căsătoreau cu reaua noastră mână
rună
am vă
zut taxele pe ca
re ne plă
tim plăce
rea rea a a
pei p
line
 
taxa axa casei sale
 
sal
vează-mă via
ţă a văzului lu
at ced at
las lax
 
vai noi nu trebuie să plătim toate taxele p ca
sa asta ce ne stă pe sex
acasă în
veţi pe u
mul meu nu
mărând ad
încul
 
culcă-te în pa
tul im pe
real în
toarsă îm pă
cată în pă
cate
 
aten
tă la tot cu săngele urcând într-o plantă
cu banii puşi înttr-o gură
pe ceafă cu podoaba egiptului
 
ca să vin
zi pe via
ţa ta