De singurătate

 
De singurătate
Că-i cea mai din toate
Ai vrut să râzi
N-ai putut, cine poate
 
Noapte de noapte
La geamuri iţi bate
Cu zâmbete şchioape
O alungi mai aproape
 
În apa dragostei şi-a vieţii
Se inoată tot mai greu
Şi la ţărmul tinereţii
Singur sunt mereu
 
Şi seară de seară
Cafeaua-i amară
Mai iei o ţigară
Şi-ncepe să doară
 
În râul ce curge
Şi tot cu el duce
Rămâne doar cine
Ştie s-apuce … în râul ce curge…