T E A T R U – Vol. 1
CUVÂNTUL AUTORULUI
Teatrul e o nebunie / Certă şi planificată, / Teatru-i o maşinărie / De lumină, complicată; / Teatrul e o galerie, / Galerie de costume. / Teatru-i o adunătură / Cu sau fără de temei, / Care-a strâns harababură / Tot ce vrei şi ce nu vrei… / Teatrul e o tâmplărie / Fără firmă pusă-afară, / De lux şi de sărăcie, / De oraş ca şi de ţară!
Doamnelor şi domnilor, / Eu sunt un simplu autor / Sau cum veţi vrea altfel a-mi zice, / Care-a-ncercat să vă explice / Ce este teatrul, dar declar / Că nimeni dintre noi n-are habar! / Că dacă dinainte-am şti / Ce este teatrul, n-ar mai fi / Mirajul scenei, nici eroi, / Vedete, idoli, intrigi… noi / Cei care-n scris tot încercăm, / Ce este teatrul, să aflăm! / Dar orice-ar fi… e o MINUNE, / În suflet bine el ne pune, / Pentru ideea aceasta mare / Ce pune vorba în mişcare, / O viaţă avem, o viaţă dăm, / Iar pentru TEATRU, cu T mare, / Şi cititori şi autori… / Din suflet, să aplaudăm!
CITIȚI ȘI FIȚI ALĂTURI DE NOI!
Eugen Rotaru
***
Cele cinci piese de teatru care sunt publicate în acest volum, sunt piese de facturi total diferite ceea ce ne arată disponibilitatea autorului de a înfățișa diverse subiecte în forme de prezentare cât mai variate, toate încadrându-se la forma de exprimare TEATRU.
FILIERA BRÎNCUȘI este un subiect ce tratează o temă delicată și anume traficul cu lucrări de artă și lupta experților de a îndepărta (sau nu) lucrările false de pe piața internațională. Surprizele sunt mari, pentru că mereu apar lucrări necunoscute și experții trebuie să decidă… În funcție de verdictul lor, prețurile se pot mișca, în sus sau în jos, persoanele interesate pot avea reacții neașteptate…
O lecție despre artă, afaceri, interese… experți, diplomați, prinți și prințese… servicii secrete…
Piesa are o distribuție mare, fapt pentru care poate fi adusă în scenă doar în marile teatre, sau poate fi adaptată ca scenariu de film. Oricum, este un subiect interesant și plin de întorsături, ca într-un roman polițist.
Scenariul este scris astfel încât să se poată juca pe scenă într-un singur decor, iar restul scenelor pot fi văzute pe cele două plasme din lateralele scenei.
Vedem acțiunea de autentificare și evaluare a unor lucrări necunoscute, posibil a fi ale lui C. Brâncuși din perioada de școală, dar vom vedea cum se țese și o intrigă demnă de romanele polițiste. Se vorbește și despre o piață neagră internațională, unde persoane influente fac să se miște, pe tot globul, lucrări de artă valoroase. Tranzacțiile se fac nu de dragul frumosului, ci mai mult ca o investiție sigură. O lume nevăzută, dar fascinanată.
Se poate orice! Acțiunea este bine condusă de scriitor și se ajunge la un final surprinzător.
MARELE IMPAS se încadrează la subgrupa „teatru de anticipație”. Personajele sunt trei extratereștri și trei pământeni, iar conflictul este generat de… citiți și veți afla!
Cele opt tablouri ale piesei au ca loc de acţiune o întăritură de luptă de pe un câmp de luptă dintr-un război undeva aiurea… cu excepţia primului tablou în care acţiunea se desfăşoară pe planeta artificială X23. Scena rămâne la dispoziţia fanteziei regizorului, piesa, alternând ca planuri de acţiune, poate fi integrată într-un spectacol unitar cu ajutorul unui compeur sau cu ajutorul unei formaţii pop, cu extrase din jurnalul de actualităţi etc. Indiferent ce se petrece în derularea subiectului, aflăm că două teme au fost și rămân foarte importante în relația dintre ființe, oriunde în univers: dragostea și ura – care generează conflict, război. Restul… sunt consecințe.
Autorul ne surprinde, plăcut, cu un subiect cu totul diferit față de cele pe care le-a abordat până acum.
ÎNTÂLNIRE DE GRADUL 4 sau Oraşul nostru de la graniţă este o tragi-comedie în două părţi, după o idee de Liu Chukan, tradusă de Cui Nianqiang.
Cui Nianquang și-a făcut studiile universitare la București, apoi îl regăsim ca atașat cultural la ambasada Chinei la București. Activitatea lui literară din această perioadă s-a axat pe traduceri din chineză în română și invers. A tradus pentru Televiziunea Română filmul chinezesc „Drumul Mătăsii” și câteva piese de teatru. Cunoașterea limbii române în profunzimea ei i-a dat posibilitatea nu doar să o vorbească impecabil dar și să realizeze multe traduceri remarcabile.
Piesa este scrisă într-un registru absurd. Găsim diferite forme de exprimare (cântec, vers, mişcare şi euritmie) care duc la un impact artistic deosebit. Tema este moartea accidentală a unui artist. A fost înjunghiat în autobuz. Cine și ce a văzut? Oamenii nu se cunoșteau între ei, dar… poate se cunoșteau și nu vor să vorbească! Vedem, astfel, un tablou al societății, cu comportamentele oamenilor în situații deosebite. Avem de tras concluzii… avem de învățat… Cu cât se fac mai multe cercetări, cu atât situația se complică…
Propunerea pentru punerea în scenă a piesei este modernă, în sensul că, fiind multe personaje secundare, se folosește metoda de a avea în scenă câțiva „coriști” buni la toate, îmbrăcați în corpuri negre. La momentul potrivit, unul dintre ei își pune o mască sau un detaliu de înbrăcăminte și devine personajul necesar în acel moment. Este interesant cum martorii își schimbă declarațiile în funcție de interesele personale. Atitudinea lor în momentul conflictului a fost dictate de motivele lor și nu de dorința de a evidenția adevărul. Caractere diferite, oameni mai buni sau mai răi… toți alcătuiesc societatea în care trăim. Confortul personal primează înaintea adevărului.
JOCUL DRAGOSTEI, sau Vraja dragostei are un subiect simplu și des întâlnit. Tineretul care face „orice” ca să fie iubit/iubită. Este o farsă romantică pe care am putut-o viziona la teatrul din Brașov – de data asta sub forma unui spectacol muzical. Textul este inspirit din piesa de debut TV a autorului, piesă care s-a jucat sub titlul „Bucățica de pâine”. Totul este un joc tineresc de farse și surprize, pentru distracția tuturor, dar… este și un pic de iubire… Muzica spectacolului a fost scrisă de Horia Moculescu, de altfel este singura colaborare pe un proiect de mare întindere. În rest, cei doi au colaborat la facerea unor șlagăre deosebite, H. Moculescu fiind neîntrecut în a îngloba motive folklorice românești în melodia sau aranjamentul pieselor. Este dificil și totdată original, mai ales în zilele noastre când este la modă să imităm occidentul.
Specialitatea autorlui este Muzical-ul, spectacol în care, în afară de proză, se cântă și se dansează. Pentru actori este o piatră de încercare să facă față. În străinătate, acesta este genul de spectacol cel mai căutat și cel mai de succes. Lucrările din acest volum sunt prezentate ca fiind piese de teatru, după modelul clasic, dare ele se pretează la a fi puse în scenă și ca spectacol musical, pentru că, mai toate, au și versuri. Problema este că nu au muzica scrisă și este greu să faci o distribuție cu actori care spun textul, cântă și dansează, deopotrivă de bine! Remarcabil este faptul că autorul abordează teme total diferite (polițist, de anticipație, farsă romantică, tragi-comedie, roman, biografie, libret pentru operă, operetă sau balet, aventuri etc.) Deși autorul și-a căpătat notorietatea scriind versuri pentru cântece de toate felurile – textier, succesul nu l-a ocolit nici pentru spectacolele jucate pe scenele Bucureștiului și ale altor orașe din țară, sau spectacolele de divertisment pentru TVR.
AȘA E TEATRUL! Comedie, un buchet de scheciuri amuzante, un spectacol potrivit pentru teatrele de revistă. Se cântă, se spun monoloage declamate sau cântate, se prezintă diferite scenete, apar și cântăreți care prezintă un microrecital, toate sub pretextul că un teatru de proză hotărăște să prezinte un spectacol muzical, sau de revistă, sau de cabaret… Important este să aducă ceva NOU, care să atragă publicul. Pentru toate astea au nevoie de o distribuție mai diversificată ca potential… așa că au anunțat concurs, sau cum se zice acum… casting. Această formă de prezentare a unui spectacol dă posibilitatea organizatorilor de a scoate sau introduce numere noi, de a avea oricând un invitat special sub masca de „concurent”. Actorii teatrului care pune în scenă un astfel de spectacol, pot juca mai multe roluri, astfel încât distribuția să nu fie prea mare și deci, greu de susținut financiar. Subiectul este ofertant; un regizor iscusit poate obține un spectacol frumos, variat, distractiv.
Am făcut un efort susținut pentru a obține o formă redusă a acestui spectacol și am ajuns la varianta „O premieră cu cântec” sau „Criza de râs”. Este un spectacol pentru 4 artişti şi multe personaje. Cei patru vor fi: un ACTOR şi o ACTRIŢĂ, un SOLIST şi o SOLISTĂ. Cei patru artişti pot susţine tot spectacolul, dacă vor juca mai multe personaje. Ei trebuie să cânte, să danseze și să joace diferite roluri, chiar și în travesti. La noi, încă nu se dă importanța cuvenită unui astfel de spectacol, dar nici nu am avea cu ce să acoperim o distribuție completă, așa că… mai amânăm.
Elvira Iancu
Pagina tehnică / Technical Data
Carte, 20x14cm, 254 pagini • Editura Softplus • Serie: Eugen Rotaru • Nr catalog: ISBN 978-973-95801-3-7 • Cod preț: • Barcode: 4075395801378 • An: 2016