Canzonetta – CD / MC


Cum să poţi cuprinde în câteva fraze destinul artistic al unui om, cu toate îndoielile de sine aferente perioadei debutului, cu toate emoţiile fiecărui contact cu exigenţele publicului, având în acelaşi timp grijă să nu uiţi nimic din ceea ce ar constitui un exemplu pentru alte destine care vor veni, fără să te pierzi în amănunte aparent nesemnificative? Sau poate în amănuntele acelea ignorate de obicei într-o analiză stă esenţialul, scânteia sublimă care declanşează pasiunea în sufletul artistului?!
Pentru Constantin Danu (n. 20.05.1973) totul a început dintr-o joacă a copilăriei, când era deseori solicitat de părinţi şi de prietenii acestora să cânte la petrecerile organizate în familie. “Mi-a plăcut de mic să ascult muzică. În special ascultam voci de tenor fără să intuiesc ce va fi”, mărturiseşte el cu nostalgie. După o scurtă predilecţie pentru pian (Şcoala Populară de Artă) este îndemnat spre canto, sub îndrumarea unei maestre a liricii româneşti: Magda Ianculescu. Încrederea în sine şi-o câştigă ca membru al corului Teatrului de Operetă “Ion Dacian” şi după o muncă asiduă urmează succesul admiterii la Conservator, unde numai după un an devine cel mai tânăr solist al Operetei. La 20 de ani se conturează deja o carieră artistică concretizată prin absolvirea Academiei de Muzică din Bucureşti, în 1997, secţia canto. Deşi ascultă cu plăcere tenori cum ar fi Franco Corelli, Beniamino Gigli, Caruso sau Carreras pentru Constantin Danu modelul artistic rămâne Luciano Pavarottipentru că are un timbru superb, cântă cu lejeritate, rezolvând cu uşurinţă cele mai dificile pasaje”, motivează artistul predilecţia sa.

Titlul acestui album nu a fost ales la întâmplare. În Italia, artistul s-a simţit în largul lui, mai mult decât oriunde altundeva. “Când rosteşti cuvântul canzonetta spui Muzică, Italia, Soare, Lumină, Natură. Iubesc Italia pentru că este ţara tenorilor, are o poezie aparte şi italienii sunt primitori, deschişi, calzi ca şi noi românii. Am căutat să le dau o formă nouă acestor cântece cunoscute de toţi şi interpretate de-a lungul anilor de voci de aur. Orchestraţia este prelucrată, actualizată, mai mişcată, mai energică. A cânta o canţonetă este la fel de dificil ca interpretarea unei arii de operă, din punctul de vedere a ţesăturii vocale. Este o piatră de încercare pentru orice tenor”. Acest album marchează un moment important din cariera artistului. Şi ca orice punct de referinţă gândul acestuia se îndreaptă spre cei care l-au format, l-au susţinut moral sau material spre cei care au avut încredere în talentul său interpretativ. “Dedic acest album tuturor cunoscuţilor mei, colegilor care mi-au fost alături, prietenilor, oamenilor cu suflet curat şi, nu în ultimul rând, familiei mele care mi-a fost neîncetat alături”.
Costin Grigoraş

 

Canţoneta, gen muzical de graniţă
Canţoneta în sensul strict al genului este destul de greu de situat. Ea derivă din canzona, o compoziţie polifonică din perioada preclasică a madrigalului făcând parte în mod curent din repertoriul menestrelilor. Mai târziu canzona a fost introdusă şi ca o componentă cantabilă în compoziţii mai ample vocale sau instrumentale. Din canzona care înseamnă în limba italiană cântec a derivat canzonetta – cântecel. Termenul a fost utilizat şi de marii compozitori clasici ca de exemplu Haydn pentru unele din micile sale cântece scrise pe texte englezeşti. În sens uzual însă prin canţonetă se defineşte un cântec italian cu o melodie cursivă, deseori învăluitoare şi plină de sentiment şi pasiune. Ea se situează la graniţa dintre clasic şi divertisment, între cult şi popular. Maeştrii belcanto-ului italian Rossini, Bellini, Donizetti au scris şi ei piese vocale ce pot fi considerate canţonete (ex: La danza de Rossini). Dar cele mai bine cunoscute şi des cântate aparţin unor compozitori care s-au consacrat preponderent acestui gen şi care nu se bucură de multe ori de preţuirea care li s-ar cuveni. Numele lor este Paolo Tosti, Ernesto de Curtis, Eduardo di Capua, Salvatore Gambardella, Teodoro Cottran, Artiro Buzzi-Peccia, Vincenzo de Crescenzo, Cesare Andrea Bixio, etc. Unii din ei ca Tosti au conferit acestor canzonette o doză de subtilitate şi rafinament aducându-le în vecinătatea liedului (Ideale, Malia, L’ultima canzone, etc.). De mare popularitate şi mult îndrăgite sunt canţonetele napolitane scrise şi cântate în dialectul respectiv. Autorii multor canţonete au rămas anonimi, acestea având caracterul unor adevărate cântece populare.
Dar indiferent unde l-am situa, canţoneta rămâne un gen nemuritor prin caracterul cuceritor al melodicităţii lui şi implicarea emoţională pe care o solicită. De aceea toţi marii tenori începând cu Enrico Caruso (pentru el şi pentru inaugurarea casei de discuri His Master’s Voice, Leoncavallo a scris celebra canţonetă Mattinata), Tito Schipa, Beniamino Gigli, până la Giuseppe di Stefano, Franco Corelli, Luciano Pavarotti, José Carreras şi-au făcut un titlu de glorie să includă în concertele lor canţonete şi să înregistreze discuri dedicate exclusiv acestui gen. Această tradiţie a fost însuşită şi de cei mai de seamă tenori români ca Ludovic Spiess, Valentin Teodorian, Ion Piso, Ion Stoian, Corneliu Fânăţeanu, Dorin Teodorescu, etc. Dar nu numai tenorii, chiar şi celebri baritoni ca Tito Rufo, Tito Gobbi, Ettore Bastianini şi Nicolae Herlea au gravat pe disc programe de canţonete, şi totdeauna un disc cu canţonete realizat la un înalt nivel artistic va fi binevenit şi se va bucura de mult succes.
Prof. Dr. Helgomar Răducănescu

 


How can anyone put into just a few sentences the whole artistic destiny of a man, with all the hesitations of its beginning, the nervousness of every encounter with the public, the burden of establishing models for those who will follow in one’s steps – while not getting distracted by insignificant details? Or is it in those usually ignored little things that the essential resides, the sublime spark inspiring passion into the artist’s heart?

For Constantin Danu everything started early in his childhood when his parents and their friends would often ask him to sing at family gatherings. “Ever since I was little I enjoyed listening to music. I especially liked tenor voices, even if I had no idea what was in store for me“, he reminisces. After a brief encounter with the piano (at Şcoala Populară de Artă) he is guided towards vocal interpretation by a maestro of Romanian music: Magda Ianculescu. Faith in his own powers comes with his activity in the Ion Dacian Opereta choir and the successful entrance examination for the Conservatory. After graduation in 1997 he becomes the youngest soloist of the Opereta. At 20 a beautiful career lies ahead. Although he enthusiastically listens to tenors like Franco Corelli, Beniamino Gigli, Caruso or Carreras, Danu’s artistic model is Luciano Pavarottibecause of his superb voice, of the relaxed manner of his interpretation and the way he tackles the most complicated parts“.

The title of the current album was not given at random. In Italy the artist felt more at home than anywhere else in the world. “When you say the word canzonetta you say Music, Italy, Sun, Light, Nature. I love Italy because it is the country of tenors with a poetry of its own and the Italians are just as open and hospitable as Romanians are. I tried to give new shape to these popular and well-known tunes that over the years have been sung by so many golden voices. The orchestra part has been updated, processed, is now more lively, more energetic. Singing a canzonetta is as difficult as singing any aria form an opera, and all of them are real landmarks for every tenor.” The current album marks an important time in Constantin Danu‘s career. And as it would happen at times like this, his gratitude goes out to the people who taught and supported him, the people who trusted his talent. “I dedicate this album to all the people I have ever known, to the colleagues who stood by me, to my friends and countrymen and, last but not least, to my family on whose support I could always count.
Costin Grigoraş (Traducere de Cornelia BUCUR)


Pagina tehnică / Technical Data

1CD • Soft Records • Nr catalog: SFTC-001-2 • Cod preț: STD • Barcode: 0407530100123 • An: 2000


  • Înregistrãri: MIDI SOUND STUDIO
  • Inginer de sunet - Jolt Kerestely
  • Orchestraþie: George Natzis
  • Producător executiv: Romulus Arhire
  • Grafica: Ovidiu Panighianţ
  • Ediţie MC 2000: 1MC STD, Soft Records, număr de catalog - SFTC-001-4


Recenzii / Reviews - Links

Cumpără albumul online prin MyCD

Piese / Tracks

1. Mattinata 1 : 43    
2. Tu Ca Nun Chiagne 2 : 34    
3. Mamma 2 : 47    
4. Rondine Al Nido 3 : 19    
5. Chitara Romana 3 : 18    
6. Santa Lucia Luntana 5 : 42    
7. O Sole Mio 3 : 06    
8. Dicitencello Vuie 2 : 49    
9. Torna A Surriento 4 : 01    
10. Marechiare 3 : 39    
11. Core'ngrato 4 : 48    
12. Granada 4 : 40    
13. Maria Mari 3 : 39    
14. Ti Voglio Tanto Bene 3 : 08    
15. Comme Facette Mametta 1 : 48    
16. Lolita 2 : 35    
17. Non Ti Scordar 3 : 16    
18. Funiculi - Funicula 2 : 28